- când ronțăi merele cu tot cu sâmburi
nu ți-e teamă
că va încolți în tine un pomișor?
ochii tăi – lumini ștrengare
tachinând zâmbirea
știai că în mine
sâmburii rodesc
cât ai zice primăvară
și că mă-ntind în lungul crengilor
înmugurind sub coaste
dar nu știai că florile de măr
înmiresmând visarea
ademenesc în pântecele meu
puzderiile de fluturi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu