păsările aniversează cuiburi nu zboruri florile fluturi iar melcii măsoară lumea în atingeri numai noi femeile îndrăgostite strângem la piept coliere de clipe și avem suflete în formă de torturi aniversare
din brațele aripilor împământenite în cer și lasă-te să umblu dezleagă-mă de capătul gândului ghemuit în sângele nevorbirii și ia-mi tăcerile înapoi nu mă uita vederii născute-n cârca zborului dar dezrobește-mi numele de setea trupului tău - șopti îngerul
îmbrățișare fără mâini strângând la piepturi fără oase secunde fără prezent - toamna ca un pui de șarpe strâns melc în jurul miezului de suflet sâsâind duios