nemărginire

am închis ochii
și mi-am pus nădejdea pașilor
într-o singură stea
tremurând lumina în colțuri
de sine
ca prin vis ai apărut
purtând pe umeri
cerul
ai luat steaua de mână
și cât ai clipi
m-am trezit plutind
în mijlocul unei mări
plină de brațe încolăcinde
nu era nimeni împrejur
numai culori
clipocind nemărginirea
și tu
ca o inimă
dând din valuri…